Stres

Toată viața nu am suportat babele care trag copiii de obraji și lumea care pune mâna pe animale fără să întrebe dacă mușcă.
Luni a venit un copil de vreo 5 ani să o mângâie pe asta mică, i-am spus că nu , el să o ia în brațe, îi spun iar că nu e voie, la care mă-sa, rățoindu-se la mine: da ce ți-l mănâncă?!
Am văzut negru în fața ochilor și m-am pus pe explicat: unu la mână, nu e vaccinată, doi, toată lumea pune mâinile pe urechi și nu i se vor ridica ( nu m-am decis dacă le cupez, dar oricum, în oricare din posibilități nu e bine), trei nu trebuie să se obișnuiască să pună toată lumea mâna, daca vroiam asta îmi luam pisică.
Ieri, un moș: să îi cumpărați biberon de la farmacie, să îi dați lapte! Tataie, mănâncă boabe!
El: să îi dai lapte că e mică! – toți nebunii, iar eu nebuna supremă că mă pun la mintea lor să dau explicații.
De bine ce scăpasem că nu mai trag de aia mică, mi-am găsit de lucru, trag de câine !