Leave a comment

Și încă se cern…prin sita vieții și a prieteniei

Și când îmi număram prietenii pe degete, pe toate 10 și eram mândră de ei, de cum sunt toți aici – aici lângă mine de oriunde ar fi ei și de la orice distanță, vine soarta și îmi mai dă o palmă de mă dă cu fața de asfalt. Mai că nu am fost trasă pe roată ca în Evul Mediu, scoasă în piața centrală să se arunce cu pietre în mine. Și realizez că aveam să tolerez mai bine pietrele aruncate decât un joc prost și fără rost pentru ea, un joc în care s-a mizat prietenia noastră de ani de zile, o copilărie de liceu, dar cu un preț mare…pentru mine, pentru ea nu.

Și uite așa mai am 9 oameni…și nu aș vrea să spun că a început numărătoarea inversă. Sper doar ca locul 10 să fi fost acordat pe nedrept.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: